- recunoştínţã
- s. f., pl. recunoştínţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
recunoştínţã
Look at other dictionaries:
recunoştinţă — RECUNOŞTÍNŢĂ, recunoştinţe, s.f. Obligaţie morală pe care cineva o are faţă de cel care i a făcut un bine; recunoaştere a unei binefaceri primite; gratitudine. – Recunoaşte + suf. inţă (după fr. reconnaissance). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007 … Dicționar Român
Emil Calmanovici — (March 1896 – March 12 1956) was a Romanian engineer, businessman, and communist militant. Known for the financial support he gave to the Romanian Communist Party (PCR) during the late 1930s and early 1940s, he became a political prisoner of the… … Wikipedia
Lucreţiu Pătrăşcanu — (November 4, 1900 mdash;April 17, 1954) was a Romanian communist politician and leading member of the Communist Party of Romania (PCR), also noted for his activities as a lawyer, sociologist and economist. For a while, he was a professor at… … Wikipedia
Орден «Признательность Родины» — Признательность Родины Оригинальное название Recunoştinţa Patriei Страна … Википедия
gratitudine — GRATITÚDINE, gratitudini, s.f. (livr.) Recunoştinţă. – Din fr. gratitude, lat. gratitudo, inis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Gratitudine ≠ ingratitudine Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime GRATITÚDINE s. v. recunoştinţă … Dicționar Român
recunoscător — RECUNOSCĂTÓR, OÁRE, recunoscători, oare, adj. Care recunoaşte un serviciu, un bine ce i s a făcut, care poartă (cuiva) recunoştinţă. – Recunoaşte + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RECUNOSCĂTÓR adj. îndatorat, obligat … Dicționar Român
binemerita — BINEMERITÁ vb. I. intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. de la ) A câştiga dreptul la recunoştinţa cuiva. – Bine + merita. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 binemeritá vb., ind. prez. 1 sg. binemérit, 3 sg … Dicționar Român
cinste — CÍNSTE s.f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. ♢ expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări şi garanta autenticitatea unei afirmaţii făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, consideraţie, preţuire. ♢ loc … Dicționar Român
cunoaşte — CUNOÁŞTE, cunósc, vb. III. 1. tranz. A lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile unui lucru, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă… … Dicționar Român
cunoştinţă — CUNOŞTÍNŢĂ, cunoştinţe, s.f. 1. Cunoaştere (2). ♦ expr. A avea (sau a lua) cunoştinţă de ceva = a şti, a fi informat. A aduce (ceva) la cunoştinţa cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoştinţa publică = a da de ştire tuturor.… … Dicționar Român
